Read the Bible

¹ Iov a luat cuvîntul şi a zis:² ,,Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,³ ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!⁴ Căci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!⁵ Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?⁶ Poţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?⁷ Orice lucru de care aş vrea să nu m'ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!

⁸ O, de mi s'ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!⁹ De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!¹⁰ Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n'am călcat poruncile Celui Sfînt.¹¹ La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?¹² Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?¹³ Nu sînt eu lipsit de ajutor, şi n'a fugit mîntuirea de mine?

¹⁴ Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.¹⁵ Fraţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.¹⁶ Un sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;¹⁷ vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.¹⁸ Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.¹⁹ Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.²⁰ Dar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.²¹ Aşa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!

²² V'am zis eu oare: ,Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,²³ scăpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`²⁴ Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.²⁵ O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?²⁶ Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?²⁷ Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.²⁸ Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!²⁹ Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!³⁰ Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?