Read the Bible

¹ (Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată.² Totuş, era să mi se îndoaie piciorul, şi erau să-mi alunece paşii!³ Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi.⁴ Într'adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime.⁵ N'au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni.⁶ Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care -i înveleşte.⁷ Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima.⁸ Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus,⁹ îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul.¹⁰ Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin,¹¹ şi zice: ,,Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?``¹² Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.¹³ Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie:¹⁴ căci în fiecare zi sînt lovit, şi în toate dimineţile sînt pedepsit.

¹⁵ Dacă aş zice: ,,Vreau să vorbesc ca ei,`` iată că n'aş fi credincios neamului copiilor Tăi.¹⁶ M'am gîndit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zădarnică mi -a fost truda,¹⁷ pînă ce am intrat în sfîntul locaş al lui Dumnezeu, şi am luat seama la soarta dela urmă a celor răi.¹⁸ Da, Tu -i pui în locuri alunecoase, şi -i arunci în prăpăd.¹⁹ Cum sînt nimiciţi într'o clipă! Sînt perduţi, prăpădiţi printr'un sfîrşit năpraznic.²⁰ Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!

²¹ Cînd mi se amăra inima, şi mă simţeam străpuns în măruntaie,²² eram prost şi fără judecată, eram ca un dobitoc înaintea Ta.²³ Însă eu sînt totdeauna cu Tine, Tu m'ai apucat de mîna dreaptă;²⁴ mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.²⁵ Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pămînt nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decît în Tine.²⁶ Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stînca inimii mele şi partea mea de moştenire.²⁷ Căci iată că ceice se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi ceice-Ţi sînt necredincioşi.²⁸ Cît pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.