Read the Bible

¹ Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,² dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,³ fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.⁴ Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!⁵ Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

⁶ Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!⁷ Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;⁸ totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.⁹ Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?¹⁰ Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...¹¹ Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

¹² Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,¹³ clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.¹⁴ Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.¹⁵ De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.¹⁶ Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:¹⁷ ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,¹⁸ inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,¹⁹ martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

²⁰ Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:²¹ leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.²² Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!²³ Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.²⁴ Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.²⁵ N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.²⁶ Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.²⁷ Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?²⁸ Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?²⁹ Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.³⁰ Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;³¹ Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.³² Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.³³ Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.³⁴ Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;³⁵ nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.