Read the Bible

¹ Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:² pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.³ Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

⁴ Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.⁵ Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

⁶ Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,⁷ căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.⁸ Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

⁹ Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

¹⁰ Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,¹¹ căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

¹² Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.¹³ Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.¹⁴ Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.¹⁵ Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;¹⁶ şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

¹⁷ Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;¹⁸ căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

¹⁹ Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.²⁰ Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.²¹ Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.²² Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.²³ Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.²⁴ Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.²⁵ Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.²⁶ Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.²⁷ Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.²⁸ Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

²⁹ Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?³⁰ Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.³¹ Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,³² dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.³³ Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.³⁴ Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.³⁵ ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``