Read the Bible

¹ Iov a luat din nou cuvîntul, a vorbit în pilde, şi a zis:² ,,Viu este Dumnezeu, care nu-mi dă dreptate! Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăşte viaţa,³ că atîta vreme cît voi avea suflet, şi suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele,⁴ buzele mele nu vor rosti nimic nedrept, limba mea nu va spune nimic neadevărat.⁵ Departe de mine gîndul să vă dau dreptate! Pînă la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăţia.⁶ Ţin să-mi scot dreptatea, şi nu voi slăbi; inima nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.

⁷ Vrăjmaşul meu să fie ca cel rău, şi protivnicul meu ca cel nelegiuit!⁸ Ce nădejde -i mai rămîne celui nelegiuit; cînd îi taie Dumnezeu firul vieţii, cînd îi ia sufletul?⁹ Îi ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtoarea peste el?¹⁰ Este Cel Atotputernic desfătarea lui? Înalţă el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?

¹¹ Vă voi învăţa căile lui Dumnezeu, nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic.¹² Dar voi le cunoaşteţi, şi sînteţi de acelaş gînd; pentruce dar vorbiţi aşa de prosteşte?¹³ Iată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, moştenirea pe care o hotărăşte Cel Atotputernic celui nelegiuit.¹⁴ Dacă are mulţi fii, îi are pentru sabie, şi odraslele lui duc lipsă de pîne.¹⁵ Ceice scapă din ai lui, sînt îngropaţi de ciumă, şi văduvele lor nu -i plîng.¹⁶ Dacă strînge argint ca ţărîna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul, -¹⁷ el le strînge, dar cel fără vină se îmbracă în ele, şi de argintul lui omul fără prihană are parte.¹⁸ Casa lui este ca aceea pe care o zideşte molia, ca o colibă pe care şi -o face un străjer.¹⁹ Se culcă bogat, şi moare despoiat; deschide ochii, şi totul a pierit.²⁰ Îl apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vîrtejul.²¹ Vîntul de răsărit îl ia, şi se duce; îl smulge cu putere din locuinţa lui.²² Dumnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi cel rău ar vrea să fugă să scape de ele.²³ Oamenii bat din palme la căderea lui, şi -l flueră la plecarea din locul lui.