Read the Bible

¹ Iov a luat cuvîntul şi a zis:² ,,Pînă cînd îmi veţi întrista sufletul, şi mă veţi zdrobi cu cuvîntările voastre?³ Iată că de zece ori m'aţi batjocorit; nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa?⁴ Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sînt răspunzător de aceasta.⁵ Credeţi că mă puteţi lua de sus? Credeţi că mi-aţi dovedit că sînt vinovat?⁶ Atunci să ştiţi că Dumnezeu mă urmăreşte, şi mă înveleşte cu laţul Lui.⁷ Iată, ţip de silnicie, şi nimeni nu răspunde; cer dreptate, şi dreptate nu este!

⁸ Mi -a tăiat orice ieşire, şi nu pot trece; a răspîndit întunerec pe cărările mele.⁹ M'a despoiat de slava mea, mi -a luat cununa de pe cap,¹⁰ m'a zdrobit din toate părţile, şi pier; mi -a smuls nădejdea ca pe un copac.¹¹ S'a aprins de mînie împotriva mea, S'a purtat cu mine ca şi cu un vrăjmaş.¹² Oştile Lui au pornit deodată înainte, şi-au croit drum pînă la mine, şi au tăbărît în jurul cortului meu.¹³ A depărtat pe fraţii mei dela mine, şi prietenii mei s'au înstrăinat de mine.¹⁴ Rudele mele m'au părăsit, şi cei mai deaproape ai mei m'au uitat.¹⁵ Casnicii mei şi slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sînt un necunoscut.¹⁶ Chem pe robul meu, şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.¹⁷ Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, şi duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.¹⁸ Pînă şi copiii mă dispreţuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.¹⁹ Aceia în cari mă încredeam mă urăsc, aceia pe cari îi iubeam s'au întors împotriva mea.²⁰ Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi -a mai rămas decît pielea de pe dinţi.²¹ Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mîna lui Dumnezeu m'a lovit.²² Dece mă urmăriţi ca Dumnezeu? Şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?

²³ Oh! aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într'o carte;²⁴ aş vrea să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stîncă pe vecie...²⁵ Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pămînt.²⁶ Chiar dacă mi se va nimici pielea, şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuş pe Dumnezeu.²⁷ Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia. Sufletul meu tînjeşte de dorul acesta înlăuntrul meu.²⁸ Atunci veţi zice: ,Pentruce -l urmăream noi?` Căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.²⁹ Temeţi-vă de sabie: căci pedepsele date cu sabia sînt grozave! Şi să ştiţi că este o judecată.``